Ministrul Justiției s-a răzgândit: Presa va avea acces la dezbaterea pe ordonanțe, care se va desfășura în două ture

Potrivit ministrului Justiției, în momentul în care dezbaterea va începe, vor fi oportunități de imagine pentru jurnaliști, iar la final va urma conferința de presă.

„Pentru că sunt foarte multe televiziuni care au solicitat și nu am spațiu, am spațiu numai pentru 90 de persoane, vom face în două ture. Reporterii rămân și își notează și înregistrează, cu ce au fiecare, și la final sunt declarații. Este jos stabilit un spațiu pentru presă. Nu am la nivel de minister cu sală cu 300 de persoane și cu posibilități pentru camere”, a declarat, pentru Gândul, Florin Iordache.

Totodată, Iordache a precizat că toți cei care s-au înscris la dezbatere vor participa, urmând ca aceasta să se desfășoare în două ture, în contextul în care sala are 90 de locuri.

„Oricum în două ture pentru că sunt 200 de persoane. O oră jumate cu unii, o oră jumate cu unii și vor spune ce susțin fiecare”, a adăugat Iordache.

Inițial, ministrul Justiției anunțase că presa nu va avea acces în sala de dezbateri, în timpul consultărilor.

„O să ies și o să vă anunț după consultare. Regulile le-am stabilit acolo, de comun acord, cu cei cu care am organizat consultarea. Am stabilit niște reguli. Eu la finalul consultărilor o să anunț un punct de vedere. Pentru presă am stabilit un loc în care este presa, exact ca la Parlament în care cei care organizează dezbaterea stabilesc niște reguli, am stabilit și acum. Cine iese de la dezbatere poate avea un punct de vedere, la fel eu voi avea un punct de vedere”, declara, vineri, pentru Mediafax, Florin Iordache.

Ministerul Justiției a anunțat, joi, că proiectele celor două ordonanțe privind grațierea și modificarea Codurilor Penale vor fi dezbătute, luni, într-o ședință publică la sediul instituției. În comunicatul de presă, transmis de Ministerul Justiției, se specifica faptul că numărul maxim de persoane care pot participa la discuții este de 50 și că timpul alocat fiecărei intervenții se va rezuma la 3 minute.

Ulterior, în noul comunicat publicat sâmbătă, pe site-ul instituției, se precizează că persoanele care au solicitat în perioada 26 – 27 ianuarie să participe la dezbatere sunt așteptate, luni, începând cu ora 09:30.

„Precizăm faptul ca persoanele care au solicitat în perioada 26 – 27 ianuarie a.c. să participe la dezbaterea publică organizată de Ministerul Justiției în data de 30 ianuarie 2017, începând cu ora 10.00, pe marginea proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, precum și a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind grațierea unor pedepse, sunt așteptate începând cu ora 09.30 la intrarea B, aflată pe str. Apolodor, nr. 17, sect. 5, București”, a anunțat, sâmbătă, Ministerul Justiției.

Proiectele privind grațierea și modificarea Codurilor Penale nu vor fi, însă, retrase, ministrul Justiției urmând să propună, luni, modalitatea lor de promovare, care poate fi adoptarea prin OUG, trimiterea în Parlament sau angajarea răspunderii Guvernului, conform unor surse politice citate de Mediafax. Sursele citate au precizat că Florin Iordache va decide modalitatea în care vor fi promovate cele două OUG luni seara, după consultările publice pe care le va avea pe această speță, însă retragerea sau renunțarea la proiectele respective nu este în niciun fel luată în calcul.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, miercuri, proiectele de OUG privind grațierea și modificarea Codurilor Penale, elaborate de Ministerul Justiției. Decizia, luată cu majoritate de voturi, a fost motivată prin faptul că nu se impune urgența cu care se dorește adoptarea lor. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a declarat, după terminarea ședinței, că elementele trecute în nota de fundamentare, privind cele două OUG, nu relevă o „iminență a reglementării”.

„Nimeni nu contestă utilitatea (n.r – grațierii). Se invocă în nota de fundamentare că sunt unele penitenciare care au o suprapopulare de 220%. Ar fi trebuit un studiu în care să se demonstreze că printr-o astfel de grațiere cam cât la sută (…) s-ar fi eliberat. Noi când am dat avizul ne-am raportat la elementele care ne-au fost indicate în nota de fundamentare, care ne-au dus la concluzia că nu a existat o iminență a reglementării”, declara, miercuri, președintele ÎCCJ.

Totodată, DNA a transmis, pe 20 ianuarie, ministrului Justiției punctul de vedere referitor la proiectul de ordonanță privind grațierea și la cel de modificare a codurilor, instituția precizând că „modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective este nejustificată”.

Referitor la propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, procurorii anticorupție au susținut că se încalcă Constituția. În acest sens, DNA a făcut referire la articolul 115, care prevede că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora reglementându-se prin lege organică.

În legătură cu proiectul de ordonanță privind grațierea, DNA a susținut că Guvernul nu poate dispune grațierea colectivă, acest lucru putând fi decis doar de Parlament. Totodată, procurorii au arătat că adoptarea ordonanței privind grațierea nu este necesară pentru situația din penitenciare, întrucât nu ar duce la diminuarea populației din închisori.

Parchetul General a avut aceeași poziție, susținând că actele normative elaborate de Ministerul Justiției dezincriminează, de fapt, infracțiunile de abuz în serviciu și conflict de interese. În ceea ce privește ordonanța privind grațierea, Parchetul General susținea că limita de pedeapsă până la care se grațiază anumite pedepse, cinci ani, este prea mare.

În plus, în raportul MCV, dat publicității pe 25 ianuarie, au fost menționate „modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție”, făcându-se aluzie la cele două ordonanțe ale ministrului Justiției, Florin Iordache, referitoare la grațiere și la modificarea Codurilor Penale. Concret, raportul arată că abordarea legislativă imprevizibilă din Parlament a complicat și mai mult punerea în acord a acestor Coduri cu deciziile Curții Constituționale, mai ales că„o serie de modificări importante aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către Guvern (…) nu fuseseră încă adoptate la sfârșitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenție unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupție, chiar dacă ele nu au fost adoptate”.

Pe 18 ianuarie, Ministerul Justiției a publicat pe site-ul instituției cele două proiecte de ordonanță de urgență.